Au fost momente în care istoria părea deja scrisă. Universitatea Craiova conducea cu 2-0 pe terenul lui AEK Atena, controla jocul, avea calificarea în buzunar și se pregătea să bifeze una dintre cele mai mari performanțe europene din ultimii ani. Cu mai puțin de două minute rămase din timpul regulamentar, nimic nu părea să mai poată schimba cursul unei seri care urma să fie memorabilă pentru olteni. Și totuși, fotbalul a demonstrat încă o dată de ce este atât de crud, imprevizibil și nemilos.
Ceea ce a urmat în ultimele minute ale meciului de la Atena a fost un scenariu pe care nici cei mai pesimiști suporteri nu l-ar fi putut anticipa. Un final halucinant, un adevărat thriller european, care a transformat o seară de vis într-un coșmar greu de digerat.
Un meci pe care Craiova l-a avut în mână
Privind strict desfășurarea jocului, Universitatea Craiova a avut toate motivele să creadă că va pleca din Grecia cu calificarea. După un început ezitant, oltenii au preluat controlul partidei și au arătat maturitate, organizare și curaj. Golurile marcate de Ștefan Baiaram și Alexandru Cicâldău au fost rezultatul unui joc coerent, bine gândit, în care Craiova a știut să profite de momentele favorabile.
Până în minutul 90+8, Craiova nu doar că era calificată, dar dădea impresia unei echipe care știe exact ce face. AEK Atena părea lipsită de soluții, iar tribunele deveniseră tot mai neliniștite. Pentru o echipă care nu mai ajunsese de mult timp atât de aproape de primăvara europeană, momentul părea cu adevărat special.
„Au fost la mâna lor”
Florin Prunea, fost mare portar al României, a rezumat perfect sentimentul general imediat după meci. „Au fost la mâna lor”, a spus acesta, subliniind cât de aproape a fost Craiova de o performanță incredibilă. Timp de aproximativ 80 de minute, Universitatea Craiova a controlat jocul, a dictat ritmul și a părut echipa mai sigură pe sine.
În astfel de meciuri, diferența o fac detaliile. O degajare, o intervenție, o decizie luată sub presiune. Iar la Atena, fiecare mic detaliu din ultimele minute s-a întors împotriva oltenilor.
Primele semne ale dezastrului
Golul marcat de Vida în minutul 65 a fost un prim semnal de alarmă. Deși Craiova încă era la adăpost, acel gol a schimbat ușor dinamica partidei. AEK a prins curaj, iar presiunea asupra defensivei oltene a crescut.
Totuși, Craiova a rezistat. Minutele treceau, iar calificarea părea tot mai aproape. Când tabela arăta deja peste 90 de minute jucate, majoritatea suporterilor români erau convinși că nimic nu mai poate merge prost.
Apoi a venit minutul 90+8.
Un gol care a schimbat totul
Golul de 2-2, marcat în prelungiri, a lovit Craiova ca un trăsnet. Într-o fază în care concentrarea trebuia să fie maximă, o ezitare defensivă a fost suficientă pentru a readuce AEK în meci. Dintr-o dată, liniștea s-a transformat în panică, iar încrederea s-a fisurat.
Florin Prunea a recunoscut că a simțit pericolul chiar înainte de acea fază. „Mi-a fost frică”, a spus el, sugerând că astfel de momente sunt cele care decid soarta marilor meciuri europene.
Penalty-ul care a distrus un vis
Ca și cum egalarea nu ar fi fost suficient de dureroasă, finalul a devenit și mai crud. În minutul 90+15, după o intervenție considerată necugetată, arbitrul a fost chemat la VAR. Decizia a fost una devastatoare pentru Craiova: penalty pentru AEK Atena.
Luka Jović nu a iertat. Execuția sa a fost precisă, iar scorul a devenit 3-2. În doar câteva minute, Craiova a trecut de la extaz la eliminare. Jucătorii s-au prăbușit pe gazon, incapabili să înțeleagă cum un meci controlat aproape în totalitate le-a scăpat printre degete.
„Se întâmplă o dată la 100 de ani”
Expresia folosită de Florin Prunea nu a fost una întâmplătoare. Astfel de finaluri sunt extrem de rare, mai ales la acest nivel. Să conduci cu 2-0 până în ultimele secunde și să pierzi calificarea în acest mod este ceva ce marchează nu doar un sezon, ci poate o generație întreagă de jucători.
„Nu poți să pierzi o calificare de maniera asta”, a spus Prunea, reflectând frustrarea tuturor celor care au urmărit partida. Craiova a avut ocazii să facă 3-0, să închidă definitiv meciul, dar lipsa de eficiență a lăsat ușa deschisă pentru un final dramatic.
Critici și întrebări
După meci, atenția s-a îndreptat inevitabil către deciziile luate de banca tehnică. Schimbările făcute de Filipe Coelho au fost intens discutate, iar unii le-au considerat neinspirate. În astfel de momente, fiecare decizie este analizată la sânge, iar responsabilitatea este împărțită între jucători și antrenori.
Totuși, ar fi nedrept ca întreaga eliminare să fie pusă pe seama unor schimbări. Fotbalul este un sport colectiv, iar colapsul din final a fost rezultatul unei combinații de factori: presiune, oboseală, lipsă de experiență și, poate, ghinion.
Reacția UEFA și impactul emoțional
Imediat după meci, UEFA a reacționat, publicând scorul final și imagini care surprindeau drama trăită de jucătorii Craiovei. Fotografiile cu fotbaliști prăbușiți pe gazon, cu priviri pierdute și lacrimi, au făcut rapid înconjurul rețelelor sociale.
Presa din Grecia a remarcat și ea impactul emoțional al eliminării. „Imagini șocante”, au scris jurnaliștii eleni, subliniind cruzimea modului în care Craiova a fost eliminată.
Un moment care va rămâne
Pentru Universitatea Craiova, acest meci va rămâne mult timp în memorie. Nu doar ca o eliminare, ci ca o lecție dureroasă despre cât de neiertător poate fi fotbalul european. Este genul de partidă care te întărește sau te frânge, în funcție de modul în care alegi să reacționezi.
Craiova a arătat că poate concura, că poate controla jocuri dificile și că are potențial. Dar a învățat, în același timp, că la acest nivel nu există loc pentru relaxare nici măcar o secundă.
Concluzia unei nopți imposibile
La 90 de secunde de istorie, Universitatea Craiova a fost despărțită de un moment care ar fi putut schimba percepția asupra echipei în Europa. În schimb, a primit un final care „se întâmplă o dată la 100 de ani”.
Este o rană deschisă, dar și un punct de plecare. Pentru că, uneori, cele mai mari dureri construiesc cele mai puternice reveniri. Craiova a pierdut calificarea, dar a câștigat ceva ce nu se vede imediat în clasamente: experiență, respect și convingerea că poate ajunge din
nou acolo. Data viitoare, poate istoria va avea un final diferit.
