Furtuna din jurul Universității Craiova nu dă semne că s-ar liniști. Din nou, echipa din Bănie se află la o răscruce, după ce antrenorul Mirel Rădoi a decis să plece în urma unei perioade zbuciumate, presărată cu momente de promisiune, dar și cu o dureroasă lipsă de constanță. Patronul clubului, Mihai Rotaru, cunoscut pentru sinceritatea sa directă, a încercat să explice de ce liniștea pare imposibilă la echipă, punând totul pe seama pasiunii intense care definește fotbalul în Oltenia.
„Liniște? Cuvântul ăsta nu prea există aici”, a spus Rotaru zâmbind amar. „Trăim în Oltenia, și asta ne ocupă tot timpul. Aici fotbalul nu e doar un sport, e un mod de viață. Pasiunea ne conduce în tot ceea ce facem — uneori în bine, alteori în rău. Asta e binecuvântarea și blestemul nostru.”
Declarațiile sale au venit în contextul unei noi schimbări pe banca tehnică a uneia dintre cele mai pasionale echipe din România. Demisia lui Rădoi a survenit la scurt timp după prima victorie din istoria clubului în faza grupelor UEFA Conference League — 1–0 în deplasare, cu Rapid Viena. Bucuria acelui succes european a fost însă de scurtă durată, deoarece echipa a pierdut ulterior acasă, în SuperLigă, cu UTA Arad (1–2), în fața propriilor suporteri.
O poveste familiară, plină de speranțe și despărțiri bruște
Pentru mulți fani, scenariul pare deja cunoscut. Craiova începe un nou proiect cu ambiție, investește, își propune obiective mari — iar totul se destramă la mijlocul drumului. Perioada lui Mihai Rotaru la conducerea clubului a fost marcată de schimbări frecvente de antrenori, de declarații pline de emoție, de așteptări mari și de o bază de suporteri împărțită între răbdare și frustrare.
Al doilea mandat al lui Mirel Rădoi pe banca Științei a început pe 28 ianuarie, după prima sa aventură între august și decembrie 2022. În acel prim mandat arătase momente promițătoare, dar neînțelegerile interne și presiunea rezultatelor au dus la o despărțire prematură. Revenirea sa trebuia să fie un nou început — o încercare de a aduce stabilitate, stil și direcție unei echipe care își dorea să performeze atât în campionat, cât și în Europa.
Pentru o perioadă, lucrurile păreau să meargă bine. Universitatea terminase sezonul precedent pe locul al treilea, obținând o calificare istorică în faza principală a unei competiții europene — o premieră în noul format UEFA. Clubul a început noul sezon cu entuziasm, cu încredere și cu speranța că, în sfârșit, poate lupta cu adevărat pentru titlu.
Dar odată cu venirea toamnei, problemele vechi au reapărut. Forma echipei a devenit imprevizibilă — excelentă într-o etapă, dezamăgitoare în următoarea. Accidentările, experimentele tactice și presiunea crescândă din partea suporterilor au tensionat atmosfera. Victoria de la Viena a adus o rază de speranță, dar înfrângerea cu UTA a fost picătura care a umplut paharul.
Mario Felgueiras: „Rădoi a dat totul”
Printre cei afectați de plecarea lui Mirel Rădoi se numără și Mario Felgueiras, directorul sportiv portughez al clubului și fost portar, cunoscut pentru seriozitatea și profesionalismul său. După anunțul despărțirii, Felgueiras a ținut să-l laude pe fostul antrenor pentru implicarea și pasiunea sa.
„Mă bucur foarte mult că am colaborat cu Mirel Rădoi”, a declarat el. „De mult timp nu am mai văzut atâta implicare și dorință. A dat totul pentru acest club. Singurul meu regret este că nu am reușit să îl ajut sută la sută, să avem succes împreună — pentru că succesul lui ar fi fost și al meu. Acum trebuie să ne uităm spre viitor, pentru că eu cred că ne așteaptă lucruri bune.”
Felgueiras a confirmat, de asemenea, că Universitatea Craiova a început deja procesul de selecție pentru un nou antrenor, însă nicio decizie finală nu a fost luată. „Decizia încă nu a fost luată”, a precizat el. „Discutăm cu mai mulți candidați. Sunt toți antrenori străini, dar nu îi cunosc personal. Important este să găsim pe cineva care să se potrivească identității noastre — care să înțeleagă ce înseamnă să lucrezi în Oltenia.”
Accentul său pe cuvântul „identitate” spune multe. Filosofia fotbalului craiovean s-a bazat dintotdeauna pe creativitate, intensitate și emoție — calități care pot aduce atât măreție, cât și instabilitate. Echilibrul dintre acestea a fost mereu o provocare pentru oricine a îndrăznit să preia banca Științei.
Greutatea așteptărilor
În prezent, Universitatea Craiova ocupă locul al patrulea în SuperLigă, după 16 etape, cu 29 de puncte — la șase lungimi de liderul FC Rapid București. O poziție decentă, dar pentru un club care vorbește constant despre titlu, distanța pare mai mare decât o arată cifrele.
Rotaru rămâne convins că proiectul merge înainte, chiar dacă drumul a fost sinuos. „Am greșit, da, dar am construit și ceva solid”, a spus el. „Avem un lot competitiv, suporteri pasionați și dorința de a lupta până la capăt. Următorul antrenor trebuie să înțeleagă că aici fiecare meci este o bătălie — nu doar pe teren, ci și în sufletele oamenilor.”
Pentru fanii din Craiova, aceste cuvinte au ecou. Legătura dintre oraș și echipa sa de fotbal este una profund emoțională — poate fără egal în România. Victoriile aduc euforie și străzi pline de bucurie; înfrângerile provoacă furie și introspecție. Istoria clubului, marcată de gloria „Craiovei Maxima” din anii ’80, rămâne o amintire vie, un standard după care sunt judecați toți cei care poartă astăzi tricoul alb-albastru.
Privind spre viitor
În timp ce clubul caută un nou antrenor, speculațiile cresc. Rotaru și Felgueiras au lăsat de înțeles că următorul tehnician va fi străin, în linie cu tendința din fotbalul românesc de a apela la expertiză internațională. Oricine va veni va moșteni un lot valoros, dar și o presiune uriașă — pentru că la Craiova rezultatele trebuie să vină repede.
Pentru moment, Universitatea Craiova se află din nou într-un punct de cotitură — cunoscut, tensionat, dar plin de viață. Energia Olteniei rămâne la fel de intensă ca întotdeauna, iar poate că exact la asta se referea Rotaru când spunea că nu va fi niciodată liniște.
„Liniștea e supraevaluată”, a glumit el. „La Craiova nu vrem liniște — vrem
